La un an de la intrarea în vigoare a Regulamentului general privind protecţia datelor (GDPR) au fost înregistrate aproape 90.000 de notificări referitoare la încălcări ale securităţii datelor cu caracter personal la nivelul UE, informează Reprezentanţa Comisiei Europene în România.

Pe 25 mai a.c. se împlineşte un an de zile de la intrarea în vigoare a acestul Regulament. Reprezentanţa CE mai anunţă că au fost adresate peste 144.000 de întrebări şi plângeri autorităţilor naţionale.

Pentru a marca acest moment, dl Andrus Ansip, vicepreşedinte pentru piaţa unică digitală, şi dna Věra Jourová, comisar pentru justiţie, consumatori şi egalitatea de gen, au declarat:

„Obiectivul principal al normelor a fost acela de a le oferi cetăţenilor mijloacele necesare pentru a-şi exercita drepturile şi de a-i ajuta să dobândească un nivel mai mare de control asupra datelor lor cu caracter personal. Acest lucru se întâmplă deja, deoarece cetăţenii europeni încep să îşi folosească noile drepturi, peste două treimi dintre ei fiind la curent cu acest regulament. Un alt avantaj este faptul că întreprinderile beneficiază, în prezent, de un singur set de norme, aplicabil în întreaga Uniune. Acestea şi-au pus ordine în activităţi în ceea ce priveşte datele, fapt care a condus la îmbunătăţirea nivelului de securitate a datelor şi la construirea unor relaţii bazate pe încredere cu clienţii lor”, au transmis vicepreşedintele pentru piaţa unică digitală Andrus Ansip şi comisarul pentru justiţie Věra Jourová, conform sursei citate.

Advertisement
 
End of break ads in 34s
 

De asemenea, oficialii europeni au spus că au fost înregistrate peste 400 de cazuri transfrontaliere de utilizare abuzivă a datelor cu caracter personal în Europa.

„Datorită RGPD, autorităţile au devenit mai eficace în abordarea încălcărilor. De exemplu, la un an de la intrarea în vigoare a regulamentului, Comitetul european pentru protecţia datelor, înfiinţat recent, a înregistrat peste 400 de cazuri transfrontaliere de utilizare abuzivă a datelor cu caracter personal în Europa. Acest lucru demonstrează beneficiile suplimentare ale RGPD, întrucât protecţia datelor nu se opreşte la frontierele naţionale. Cetăţenii devin din ce în ce mai conştienţi şi acesta este un semnal foarte încurajator. Potrivit unor date recente, aproximativ şase din zece persoane sunt la curent cu faptul că în ţara lor de reşedinţă există o autoritate pentru protecţia datelor. Această cifră reprezintă o creştere semnificativă faţă de 2015, când patru din zece persoane ştiau acest lucru. Autorităţile pentru protecţia datelor au un rol esenţial: să facă tot posibilul pentru ca RGPD să producă rezultate concrete”, au precizat Ansip şi Jourová.

Principiile RGPD sunt o sursă de inspiraţie, şi pentru ţări din afara Europei. Astfel, din Chile în Japonia, din Brazilia în Coreea de Sud, din Argentina în Kenya se observă apariţia unor noi legi privind protecţia vieţii private, bazate pe garanţii solide, drepturi individuale exercitabile şi autorităţi de supraveghere independente.

Regulamentul general privind protecţia datelor este un set unic de norme cu o abordare comună la nivelul UE în ceea ce priveşte protecţia datelor cu caracter personal, care se aplică direct în statele membre.

RGPD se aplică de la 25 mai 2018. De atunci, aproape toate statele membre şi-au adaptat legislaţia naţională pentru a se alinia la RGPD. Autorităţile naţionale de protecţie a datelor, care sunt responsabile de punerea în aplicare a noilor norme, îşi coordonează mai bine acţiunile datorită noilor mecanisme de cooperare şi Comitetului european pentru protecţia datelor. Acestea emit orientări privind aspectele esenţiale ale RGPD pentru a contribui la punerea în aplicare a noilor norme.

Comisia Europeană va sărbători un an de la intrarea în vigoare a RGPD în cadrul unui eveniment care va avea loc la 13 iunie. Astfel cum este prevăzut în RGPD, Comisia va prezenta în 2020 un raport privind aplicarea noilor norme.

Totodată, miercuri vor fi publica primele rezultate ale sondajului Eurobarometru special privind protecţia datelor, în cadrul căruia au fost colectate opiniile a peste 27.000 de persoane din întreaga UE. CE va publica rezultatele complete ale sondajului Eurobarometru cu ocazia evenimentului aniversar din 13 iunie.

O societate din Lituania, Mistertango, care efectua plati electronice a fost amendata cu 61.500 de euro pentru incalcarea principiilor GDPR potrivit unui comunicat de presa.

La aproape un an de la intrarea in vigoare a Regulamentului General pentru Protectia Datelor, compania Mistertango, cu sediul in Lituania, dar operand la nivelul Uniunii Europene, a fost amendata de Inspectoratul de Stat pentru Protectia Datelor din Lituania pentru ca nu a asigurat minimizarea datelor, limitarea stocarii, si incalcarea principiului responsabilitatii.

Inspectorul de Stat pentru Protectia Datelor din Lituania a constatat ca societatea a colectat informatii excesive pentru a procesa platile clientilor. Pe langa datele personale necesare tranzactiilor, cum ar: fi numele si prenumele clientului, CNP-ul, numarul contului, moneda in care urma sa fie efectuata plata, scopul tranzactiei si codul clientului, acolo unde era cazul, compania a colectat, de asemenea, informatii despre facturile electronice nedeschise (date, sumele aferete facturilor) si mesajele necitite (data, subiecte si o parte a textului din cadrul e-mailului), precum si informatii despre imprumuturile clientului, fondurile de pensii, cartile de credit etc.

Desi perioada de pastrare pentru toate aceste date era stabilita de catre Mistertango la 10 minute, compania nu a putut dovedi (in incalcarea principiului responsabilitatii) ca aceasta regula a fost efectiv urmata. Inspectorul de Stat pentru Protectia Datelor din Lituania a stabilit ca datele erau de fapt pastrate timp de 216 de zile si au constatat o incalcare a articolului 5 din GDPR.

În ședința din 20 mai 2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul competent să judece recursul în interesul legii, prin decizia nr. 15 în dosarul nr.737/1/2019, a admis recursul în interesul legii promovat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și, în consecință, în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 318 alin. (6) lit. c) din Codul de procedură penală, a stabilit că:

În ipoteza renunțării la urmărirea penală faţă de un suspect sau inculpat minor care a împlinit vârsta de 16 ani poate fi dispusă faţă de acesta obligația prestării unei munci neremunerate în folosul comunității.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 474 alin. (4) din Codul de procedură penală.

Stabilirea de către legiuitor a regulii potrivit căreia cererea de încuviințare a executării silite introdusă de creditor se soluționează în camera de consiliu, fără citarea părților, nu contravine art. 21 și nici art. 24 din Constituție, soluția legislativă fiind justificată de faptul că în această procedură nu se tranșează fondul litigiului, ci exclusiv o chestiune ce vizează buna administrare a actului de justiție, arată CCR în cuprinsul deciziei nr. 118/2019 referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 666 alin. (2) și (7) din Codul de procedură civilă, decizie publicată în Monitorul Oficial cu numărul 388 din 17 mai 2019.

Dispozițiile art. 666 alin. (2) și (7) din Codul de procedură civilă au următorul cuprins:

„(2) Cererea de încuviințare a executării silite se soluționează în termen de maximum 7 zile de la înregistrarea acesteia la instanță, prin încheiere dată în camera de consiliu, fără citarea părților. Pronunțarea se poate amâna cu cel mult 48 de ore, iar motivarea încheierii se face în cel mult 7 zile de la pronunțare. Încheierea se comunică din oficiu, de îndată, executorului judecătoresc, precum și creditorului.
[…]
(7) Încheierea prin care se respinge cererea de încuviințare a executării silite poate fi atacată numai cu apel exclusiv de creditor, în termen de 15 zile de la comunicare. Hotărârea prin care se soluționează apelul se comunică, din oficiu, de îndată, și executorului judecătoresc.”

Dispozițiile legale au fost criticate pe motiv că ar contraveni prevederilor constituționale ale art. 24 privind dreptul la apărare.

Miercuri, 24 aprilie 2019, Camera Deputaților, în calitate de for decizional, a adoptat, în urma reexaminării ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr.650 din 25 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.97 din 7 februarie 2019, proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal, precum şi a Legii nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.

Câteva dintre modificările aduse

-Se reduc termenele de prescripție a răspunderii penale; acestea vor fi de 8 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 10 ani, dar care nu depăşeşte 20 de ani; 6 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depăşeşte 10 ani. În prezent, termenele de prescripție în cazul acestor infracțiuni sunt de 10, respectiv 8 ani.

-Totodată este modificat articolul 155 CP „Întreruperea cursului prescripţiei răspunderii penale” acesta având următorul conținut:
”Art.155.- (1) Cursul termenului prescripţiei răspunderii penale se întrerupe pentru fiecare faptă şi persoană prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză care, potrivit legii, trebuie comunicat suspectului sau inculpatului în cadrul procesului penal.
(2) După fiecare întrerupere începe să curgă un nou termen de prescripţie.
(3) Prescripţia înlătură răspunderea penală oricâte întreruperi ar interveni, dacă termenul de prescripţie prevăzut la art.154 este depăşit cu încă jumătate.
(4) Admiterea în principiu a cererii de redeschidere a procesului penal face să curgă un nou termen de prescripţie a răspunderii penale, cu respectarea dispozițiilor alin.(3).”

-În cazul infracțiunii de dare de mită, mituitorul nu se pedepseşte dacă denunţă fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta, dar nu mai târziu de un an de la data săvârşirii acesteia; iar în cazul infracțiunii de cumpărare de influență, făptuitorul nu se pedepseşte dacă denunţă fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta, dar nu mai târziu de un an de la data săvârşirii acesteia.

-Se incriminează ca infracțiune de compromitere a intereselor justiției fapta constând în încălcarea dreptului la un proces echitabil, la judecarea cauzei de un judecător imparțial și independent prin orice intervenție care afectează procesul de repartizare aleatorie a dosarelor, faptă ce se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.

-De asemenea, nerespectarea hotărârii judecătorești prin care s-a aplicat sancțiunea prestării unei activități în folosul comunității săvârșită prin neprezentarea la primar pentru luarea în evidență și executarea sancțiunii, sustragerea de la executarea sancțiunii după începerea activității sau neîndeplinirea îndatoririlor ce revin la locul de muncă se pedepsește cu închisoarea de la 3 luni la 2 ani.

– Se dezincriminează neglijența în serviciu.

Echipa

In cadrul biroului notarial isi desfasoara activitatea urmatoarele persoane:
- Preda Popescu Florentina- notar public
- Preda Popescu Razvan - consilier juridic si notar stagiar
- Chirica Cristina Maria - consilier juridic
- Pirvu Catalin Mihai - consilier juridic
- Necula Marilena - asistent notarial